Presa din Marea Britanie vorbește de Nothing But Thieves ca trupa care a furat coroana Muse, în sensul că Muse ar fi trebuit să o pornească înspre direcția asta, dar s-a pierdut undeva într-o schimbare care era necesară, a făcut-o, dar nu o prea înțelege nimeni. Singurul teritoriu care mai trebuia cucerit de Nothing But Thieves era live-ul, unde Muse este impecabilă. Vestea bună e că i-au ajuns din urmă și aici.
A durat aproape un deceniu pentru ca brandul lor de indie-rock să ajungă la astfel de înălțimi, vivacitatea și energia cu care cântă sunt un semn că acum sunt o mașinărie bine unsă.
Urmăream de curând un interviu cu Steven Wilson în care își spunea părerea despre muzica actuală și în care reclama faptul că mulți muzicieni uită că prima condiție când cânți este să ai melodie. Nothing But Thieves are marele talent de a avea melodie în fiecare piesă, luându-și influențele de la Muse sau Radiohead. Poate și de asta fiecare lansare a fost uluitor de frumoasă.
Live, sound-ul lor este mai heavy și foarte bine executat.
Frumusețea show-ului lor live este că debordează de energie, interacționează cu publicul, par că fac totul foarte ușor.
La Electric Castle am avut un setlist (scurt) cu favoritele tuturor „Trip Switch”, „I Was Just a Kid”, „Real Love Song”, „Sorry”, melodiile de pe noul album ”Welcome to the DCC”, „City Haunts”, „Overcome” și posibila de mosh-pit „Is Everybody Going Crazy”. Au încheiat cu „Amsterdam”.
Nothing But Thieves face ceea ce este necesar și de dorit de la un show rock.
Minds Under Construction 
Leave a comment