The Smile nu este locul unde melodiile Radiohead nu și-au găsit locul, ci, mai degrabă, o reinventare a unui sound bine cunoscut. Trupa mișcă pe cont propriu, scoțând albume într-un ritm mai rapid decât a reușit vreodată nava-mamă, cu piese care nu își neagă originile în krautrock și prog rock. De altfel, încadrarea este lenevie pe față pentru că muzica The Smile este complet desprinsă de genuri. Pare uneori jazzy, alteori rock, alteori electronică și alteori toate la un loc și încă ceva.
Setlist-ul are piese de pe cele două albume scoase până acum, plus câteva pe care le cântă deja în live-uri de ceva vreme, dar care nu și-au găsit niciodată loc pe vreun disc, dintre care „Colours Fly” rămâne printre favoritele fanilor.
Balada „Pana-vision” a evoluat într-un outro zgomotos, cu Greenwood atacându-și chitara cu un arc, „Bending Hectic”, „The Smoke”, „You Will Never Work in Television Again” sau „Teleharmonic”, care a fost dedicat agentului lui Yorke și Greenwood, Charlie Myatt, au fost auzite aseară, într-un concert care a ținut două ore.
Vocea lui Yorke este o incantație continuă, se șerpuiește non-stop cu sau fără cuvinte. Când nu cântă, dansează. Doamne, ce mai dansează! Nu degeaba aștia micii de pe Tik Tok îl numeau „creepy uncle” când postau video-uri cu Yorke dansând, acum câțiva ani.
Iar când dansează, pare chiar fericit. Probabil, pentru că nu este nevoit să cânte „Creep”. Magie este The Smile live!
Minds Under Construction 
Leave a comment