Top 10 cele mai mari piese rock ale anilor 2000


Audioslave, Staind, Green Day sau Foo Fighters, pe lista. Este vorba de cele mai vandute single-uri rock din prima decada a anilor 2000, potrivit Billboard. Revista a adunat vanzarile din toate felurile de topuri din nisa rock, iar rezultatul este urmatorul:

10. Kings of Leon – Sex On Fire (2008)

Cantecul care i-a facut superstaruri internationale pe cei de la Kings of Leon a fost initial gandit ca un cantecel funny. A iesit altceva, a castigat pentru Kings of Leon un Grammy si primul single de nr. 1 in Modern rock Chart.

9. 3 Doors Down – Kryptonite (2000)

Da, stiu ca anul 2000 nu face parte din prima decada a anilor 2000, dar nu am ce face, nu le pot schimba topul americanilor.

Revenind la “Kryptonite”, piesa este scrisa de vocalul si liderul 3 Doors Down, Brad Arnold, la 15 ani, la ora de matematica, la care se plictisea.

8. Staind – It’s Been Awhile (2001)

La americani, “It’s been Awhile” a fost piesa care a dominat tot anul 2001 in ceea ce priveste vanzarile de rock. Ramane si acum cel mai cunoscut hit al trupei.

7. Green Day – Boulevard of Broken Dreams (2004)

Un single si un album cu care Green Day s-a indeptat de radacinile punk, insa care a fost un succes imens in anul lansarii. Cum in putini ani hiturile anului sunt si din rock, e de remarcat efortul Green Day care a obtinut un Grammy pentru “Record Of The Year”.

6. Audioslave – Like a Stone (2002)

Cel mai mare hit Audioslave din punctul de vedere al vanzarilor, “Like a Stone”, vine de pe albumul de debut al super-grupului, unul dintre cele mai bune ale decadei, si el.

“Like a Stone”, scrisa de basistul Tim Commerford cu versurile lui Chris Cornell, este inca o melodie despre moarte si dragostea de dupa. Cine asculta versurile lui Cornell intelege si acel “inca”.

5. Linkin Park – In the End (2001)

Nu numai “In the End” a avut vanzari bune, dar si albumul “Hybrid Theory” a fost cel mai vandut album al anului 2001. Iar asta datorita acestui single, lansat cu 9 luni inainte de album si pe care Chester Bennington nu l-a vrut pe disc. S-a decis apoi ca nu stie despre ce e vorba si i-a lasat pe altii sa aleaga melodiile si single-urile.

4. Queens of the Stone Age – No One Knows (2002)

“No One Knows” este deja un clasic al rock-ului modern. Citeam un interviu cu Nick Oliveri care povestea ca atunci cand inregistrau melodia si-au dat seama ca e cea mai buna, dar ca nu va fi niciodata lansata ca single de casa de discuri pentru ca e prea lunga.

Au preferat sa o inregistreze nemodificata si sa-i lase sa aleaga oricare alta melodie vor ca single. QOTSA este in formula imbumatatita pe albumul acesta:  Oliveri, Josh Homme, Dave Grohl, cu Mark Lanegan invitat.

3. Foo Fighters – The Pretender (2007)

17 saptamani a condus clasamentele de rock “The Pretender”, incepand cu decembrie 2007, batand recordul Staind detinut pana atunci. Si este de remarcat ca un single lansat la sfarsitul perioadei de calcul a vandut mai mult decat cele de la inceputul ei, inclusiv in conditiile in care dupa 2005 vanzarile de muzica s-au injumatatit. Asta spune ceva despre popularitatea trupei.

2. Red Hot Chili Peppers – Californication (2000)

Single-ul a fost lansat in 2000 si acesta este motivul pentru care americanii l-au luat in calcule (*cu specificatia de mai sus). Vorbeste de partea intunecata a Hollywood-ului, cu toate ca intr-un documentar despre Machiavelli am aflat ca Hollywood-ul este nimic pe langa Industria de Muzica. Cantam si noi de cine putem.

1. White Stripes – Seven Nation Army (2003)

Senzatia in muzica rock la inceputul anilor 2000 se numea Jack White, iar “Seven Nation Army” este motivul. “Seven Nation Army”, prin succesul pe care l-a avut a tras foarte mult in sus curentul garage-rock, revitalizat mai degraba de The Strokes, dar foarte bine branduit de White: “No computers were used during the writing, recording, mixing or mastering of this record”.

Advertisements

Un omagiu pentru Chester Bennington


Cu amar, inca o data, nu pot sa nu remarc ca muzica ramane mai saraca si cu o tinichea foarte greu de tarait. Incerc sa nu judec gesturile atat de radicale ale lui Bennington (foto: contul oficial de Facebook Linkin Park), Cornell sau Cobain, cu toate ca nu le inteleg si nu sunt de acord, si nici nu incerc sa le justific, incerc doar sa imi aduc aminte de un om a carui trecere a insemnat ceva.

chester bennington linkin park

chester bennington linkin park

Eram in 2000 pe plaja la Constanta, unde canta Radio Vacanta. A inceput “In the End” si am ramas traznita in mijlocul plajei. Ii difuzam si eu la Activ FM, luandu-mi o groaza de injuraturi pe tema ca “asta nu e rock”, insa eu ma incapatanam sa difuzez in fiecare dimineata melodia asta cu un pian care ma bantuia si o furie care ma elibera. De-abia cand am auzit-o la Radio Vacanta mi-am dat seama ca nu e numai obsesia mea, ci trebuie sa fie vreun hit, ceva. Bai, chiar era hit!

Linkin Park nu a fost prima trupa care a facut o fuziune intre metal si rap, dar a fost cea mai de succes.

Succesul a venit repede, primul lor album, Hybrid Theory, a fost certificat cu diamant in Statele Unite, reprezentand 10 milioane de copii vandute. In intreaga lume, au vandut mai mult de 50 de milioane. Cand ajungi la sumele astea, sigur rezonezi cu o generatie intreaga. Si inca suna foarte proaspat dupa atatia ani.

Versurile lui Bennington, foarte personale, dureroase, au acum o alta semnificatie: cele ale unui om care nu s-a vindecat niciodata, cu toate ca inainte de lansarea ultimului album Linkin Park se declara impacat cu sine insusi.

Furia mocnita a iesit apoi la suprafata prin certurile cu fanii, care au acuzat grupul Linkin Park ca s-a vandut pentru succes. Ok, suna prost, dar nu cred ca aveau nevoie de asa un tratament, mai ales ca ar fi putut trai plini de bani numai din vanzarile primului album. Dar nu poti opri oamenii din a te jigni.

Fan Depeche Mode si Stone Temple Pilots, trupa al carei solist avea sa devina dupa moartea lui Scott Weiland, Bennington a fost o amprenta pentru nu-metal, un gen inventat de Korn si foarte greu de sustinut dupa nivelul impus de ei.

Sentimentele copilariei marcate de abuzul la care a fost supus si o adolescenta innecata in droguri si alcool, pentru a uita, au fost apoi transpuse in versuri si muzica in care adolescentii si tinerii din intreaga lume s-au regasit.

Din pacate, sentimentele de care vorbea Chester Bennington in 2015 nu l-au parasit, tinand cont de sfarsitul pe care si l-a orchestrat, ca orice sinucigas, cu semnificatie (de ziua prietenului sau, Chris Cornell, care s-a luptat pe parcursul vietii cam cu aceeasi demoni: depresia, abuzul de alcool si droguri).

“I literally hated life,” declara Chester Bennington pentru Rock Sound in 2015. “I was like, ‘I don’t want to have feelings. I want to be a sociopath. I don’t want to do anything. I don’t want to care what other people feel like. I want to feel nothing.”

Topul celor mai bune piese hard rock ale secolului XXI – locul 2


No. 2: Linkin Park, “In The End” – Top 21st Century Hard Rock Songs

Linkin Park Hybrid Theory

Linkin Park Hybrid Theory

Cu 24 de milioane de copii ale albumului din 2000 “Hybrid Theory” (foto: contul oficial de Facebook) vandute in intreaga lume, discul este cel mai bine vandut album de debut a secolului XXI din orice gen. Nihilistul “In The End” a fost al patrulea single de pe “Hybrid Theory” al grupului american Linkin Park, iar piesa s-a dovedit a fi imnul discului si, pana acum, al grupului. E cea mai cantata melodie, avand loc in toate show-urile live Linkin Park.

Linkin Park a reusit performanta de a aduce rockul si rapul impreuna intr-un mod in care nicio alta trupa n-a facut-o. Merita un loc in muzica secolului pe care l-au marcat.