Top 10 cele mai bune albume rock din 2016


Va multumesc pentru voturile voastre, topul celor mai bune albume rock din 2016, votat de voi, arata astfel:

  1. Metallica – Hardwired… to Self-Destruct
  2. Megadeth – Dystopia
  3. Gojira – Magma.
Cele mai bune albume rock 2016

Cele mai bune albume rock 2016

Am si cele mai bune 10 albume rock din 2016, dupa gusturile si parerile mele. Nu e chiar usor sa alegi doar zece, ca sa nu zic ca nu e chiar usor sa alegi un singur album pentru locul intai, insa dupa un proces dureros de taieri de pe lista, untop al celor mai bune albume rock din 2016 arata ca mai jos.

Daca anul trecut progresivul a avut mai multe albume mari, cred ca anul acesta s-a facut metalul bine de tot. Sper ca anul viitor sa fie un nu-metal revival sau vedem ce-o mai fi.

Cu rugamintea de a lua acest clasament drept unul personal, iata lista mea cu cele mai bune albume rock – din toate genurile si sub-genurile – din 2016:

10. Travis

Travis Everything At Once 2016

Travis Everything At Once 2016

Albumul Travis este pentru mine si la final de an unul dintre cele mai bune ale brit-pop-ului, cu toate ca la mijlocul lui 2016 eram sigura ca nu va rezista intr-un top 10.

Este adevarat ca nu aduce nimic nou fata de albumele anterioare ale grupului si poate le-am putea gasi celor de la Travis defectul ca raman blocati in aceleasi note, insa nu ma pot opri din ascultat albumul asta, chiar si asa.

Poate ca daca Coldplay n-ar fi devenit atat de “cheesy”, ar fi trebuit sa cante precum Travis.

Albumul Travis este bucurie pura, iar piesele de albumul acesta vor creste, cel mai probabil, in timp. Uitati mai jos:


9. Kings Of Leon – Walls

Kings Of Leon Walls 2016

Kings Of Leon Walls 2016

Albumul de Grammy “Only By The Night” (2008) i-a plasat pe Kigs Of Leon pe un piedestal foarte greu de digerat pentru ei. S-au intors cu un al 7-lea disc, “Walls” (foto coperta: pagina oficiala de Facebook), album la care au lucrat mai mult, l-au luat ca producator pe Markus Dravs (Arcade Fire, Mumford & Sons si Coldplay) si au reusit sa treaca peste perioada de degringolada. Zic asta pentru ca pe albumul din 2013, la un moment dat, am avut impresia ca nici ei nu stiu ce canta.

Numai ca “Walls” nu este la fel: e mult mai legat, mai compact, cu melodii care te prind repede, cum este “Waste a Moment“, o alegere de prim single cu care sa nu riste nimic. O alegere safe. Walls”, melodia, suna mult mai bine, la fel si “Over”, “Find Me” sau “Reverend”. Dar aici intervin ratiunile de marketing, foarte importante atunci cand afli ca “Walls” a ajuns nr. 1 in SUA, ceea ce e o premiera pentru ei.

Ce defect ii gasesc lui “Walls” este ca e prea corect cantat (sau produs, nu stiu) si ofera prea putina emotie. Dar macar au facut un pas si-au reusit sa iasa din amorteala in care intrasera.


8. Iggy Pop – Post Pop Depression

Iggy Pop Josh Homme Post Pop Depression 2016

Iggy Pop Josh Homme Post Pop Depression 2016

Iggy Pop pretinde ca acesta va fi ultimul lui album, iar mie nu-mi ramane decat sa sper la un alt cantec de lebada.

Produs de Josh Homme de la Queens of the Stone Age si beneficiind si de aportul lui Dean Fertita, unul dintre compozitorii din spatele Queens of the Stone Age si a bateristului Arctic Monkeys, Matt Helders, albumul “Post Pop Depression” reuseste sa aduca in acest an cateva imnuri art-rock: “Gardenia” sau “Break Into Your Heart”, printre ele.

Despre album am mai scris aici. Iar acum vreau sa recapitulez un pic evenimentele din anul acesta al lui Iggy Pop: tocmai ce-a primit prima lui nominalizare si la Golden Globe pentru melodia “Gold” din filmul cu acelasi nume cu Matthew McConaughey. Categoria este “Best Original Song”. A scos un album nou, un DVD in urma lui si a avut o lansare de film biografic la Cannes. E an de gratie, clar!

Oricum, ma bucur ca om care a scris o pagina din avangarda rockului  este inca activ si zic sa ne bucuram de albumul asta foarte frumos, melancolic, poate trist pe alocuri, insa foarte Iggy. Iggy, taticul nudistilor si bunicul punk-ului. Acest Iggy!


7. Jeff Beck – Loud Hailer

jeff-beck

Jeff Beck Loud Hailer 2016

Pana acum doua saptamani nici macar nu stiam ca a scos Jeff Beck album si nu inteleg cum de mi-a scapat. Mi l-a pus cineva in brate cu mustrarea: “Nu-mi vine sa cred ca n-ai ascultat noul Jeff Beck!” (foto: pagina oficiala de Facebook).

Mi-am spus ca voi asculta un album de rock clasic, insa, pe langa asta am mai primit si rhythm & blues, un pic de muzica electronica, piese instrumentale, dar si doua fete, o chitarista si o vocalista, care aduc muzica lui Beck in anul 2016. Rosie Bones este vocea de pe majoritatea melodiilor, iar stilul ei se pliaza perfect si pe chitara lui Beck si pe stilul rap pe care si l-a adus de acasa, cred, pentru ca la Jeff Beck nu am auzit.

Rosie Bones mi-a adus aminte de Imogen Heap si de perioada “Rollin’ and Tumblin'”, iar daca tot suntem la subiect sa va spun si ca pe cele doua colaboratoare, Rosie Bones – voce si Carmen Vandenberg – chitara ritmica – Beck le-a cunoscut la o petrecere de ziua lui Roger Taylor (Queen).

Nu cred ca poate fi incadrat strict intr-un gen muzical acest album si, mai ales, nu cred ca poate fi incadrat intr-o perioada de timp si asta este chestia cea mai surprinzatoare la el. Merita din plin un loc in topul albumelor din 2016.


6. Green Day – Revolution Radio

Green Day Revolution Radio 2016

Green Day Revolution Radio 2016

M-am bucurat foarte mult de intoarcerea Green Day din acest an, la un nivel mult mai ridicat decat cel in care se despartisera. 

Exact cand ma gandeam ca numai George Bush Jr. ii inspira (doctrina lui a dus la “American Idiot”), iata ca au gasit din nou surse de inspiratie si chef sa faca muzica impreuna.

Temele oscileaza intre probleme personale si sociale/ politice, muzica aduce cu ce-au facut in perioada “Dookie”, deci asta este Green Day-ul vechi! Si e din cauza ca Billie Joe Armstrong e cam nostalgic: vorbeste de trecut, are nelinisti adolescentine, se enerveaza pe tema politicului, a nedreptatii din lume, pe scurt, face orice sa nu priveasca in viitor.

Revolution Radio” (foto: pagina oficiala de Facebook) merita pentru “Bang Bang”, “Say Goodbye”, “Revolution Radio” si nu merita pentru “Ordinary World”.


5. The Rolling Stones – Blue And Lonesome

rolling-stones-blueandlonesomeSunt din categoria celor care cred ca Rolling Stones nu mai sunt relevanti inca din anii ‘70 si ca este una dintre cele mai supra-apreciate trupe din rock. Dar cand vine vorba de blues, raman unii dintre cei mai buni albi care interpreteaza blues-ul negrilor. Si nu cred ca mai exista cineva mai indreptatit in momentul asta sa faca un album de blues. In definitiv, este pentru eroii lor si despre o era pe care ei au trait-o.

Selectia melodiilor este foarte frumoasa, cuprinde o perioada cuprinsa intre 1955 si 1971, cu trecere prin Little Walter, Eddie Taylor, Jimmy Reed si Howlin’ Wolf. Howlin’ Wolf, a carui melodie, a dat numele The Rolling Stones. Asta ca sa inchidem cercul.

In ciuda titlului, albumul este unul plin de pofta de viata si de bucurie.


4. Korn – The Serenity of Suffering

korn-the-serenity-of-suffering-album

Korn The Serenity of Suffering 2016

Korn a supravietuit in mod inexplicabil pentru partea asta de Europa unde suntem, a dat nastere unui gen muzical, a trecut peste plecarea chitaristului si chiar peste intoarcerea lui si a ajuns la albumul 12 cu “The Serenity of Suffering”.

Cum trupa exista de 23 de ani si-a inventat un gen care nu a primit atentie decat la inceputul anilor 2000, in momentul acesta nu mai exista niciun motiv sa schimbe ceea ce fac. Noi fani este putin probabil sa-si mai faca (nu c-ar fi exclus), asa ca macar s-au gandit sa-i multumeasca pe cei vechi. Da, cu “The Serenity of Suffering” sigur ii multumesc pe toti cei care tanjesc dupa numele mari ale nu-metal-ului de la inceputul anilor 2000.

Inca de la deschiderea cu “Rotting in Vain” (nominalizata la Grammy 2017 la “Best Metal Performance”) se vede vitalitatea din zilele bune ale trupei, iar cu “Insane”, “When You’re Not There” sau “Take Me” nu dezamagesc. O alta piesa remarcabila este si cea cu Corey Taylor (Slipknot/ Stone Sour), “A Different World”.

Nu stiu daca mi s-au calcifiat gusturile sau albumul asta chiar nu are nimic fortat in el.


3. Radiohead – A Moon Shaped Pool

Radiohead A Moon Shaped Pool 2016

Radiohead A Moon Shaped Pool 2016

Radiohead a reusit la inceputul anilor 2000 sa se desprinda elegant de brit-pop si sa evolueze cu elemente de experimental si progresiv, spre deosebire de majoritatea trupelor alaturi de care a inceput.

E adevarat ca sunt voci care spun ca in muzica Radiohead e putin cam multa drama. E adevarat si ca pentru cata drama se desfasoara pe fundal, o tema precum schimbarile climatice (The Numbers) merge manusa!

Cateodata devine exasperant cat de mult se gandeste Thom Yorke la noi, cu toate ca eram avertizati ca e un prieten al Universului. Nici nu-i de mirare ca, cu astfel de teme, Radiohead nu a prea prins in Romania. In definitiv, noi inca ne batem pe locurile de parcare.

Dar sa revenim: “A Moon Shaped Pool” este un album foarte frumos (v-am spus aici pe larg de ce), cu toate ca nu are inventivitatea lui “In Rainbows”, ultimul lor mare disc. Dar are indeajuns cat sa te indragostesti de el.


2. Metallica – Hardwired…to Self-Destruct

Metallica Hardwired to Self-Destruct 2016

Metallica Hardwired to Self-Destruct 2016

Chiar daca anul asta nu cred ca au avut cel mai bun album, totusi sunt cateva motive pentru care Metallica ramane cea mai tare trupa de metal/ rock din lume la momentul asta: momentul “Metallica By Request”, faptul ca au inteles greseala pe care au facut-o cu Napster-ul, cu toate ca aveau toata dreptatea din lume, iar in acest moment nu se mai dau la o parte sa ofere muzica (aproape) gratis pe Youtube, ar fi cateva dintre motive.

Si inca unul, daca va mai trebuie, este ca reusesc sa faca schimbari la fiecare album, avand si curajul sa nu fie de fiecare data pe placul fanilor. Sa ne amintim de “Lulu”.

Nu e de mirare atunci ca “Hardwire…to Self-Destruct” (foto: pagina oficiala de Facebook) a fost atat de asteptat, share-uit, comentat, cumparat, votat si aplaudat. Pe larg despre album, aici.


1. Gojira – Magma

Gojira Magma album 2016

Gojira Magma 2016

“Rock-ul frantuzesc este precum vinul englezesc”, spunea John Lennon. Gojira este unul dintre putine exemple care infirma regula lui Lennon.

Si-au luat o pauza de patru ani intre albume, iar pentru muzica de astazi e o perioada lunga. S-au mutat in Statele Unite, unde si-au construit un studio de inregistrari. Au venit cu o muzica dark, insa mai accesibila decat cea oferita pana acum. Au ales putine melodii, constienti ca nimeni nu mai sta sa asculte albume lungi. Au venit cu declaratii ca va fi cel mai bun si chiar este!

V-am mai povestit de albumul “Magma” si de trupa Gojira, pe care m-am ferit s-o numesc lider de generatie in ale metalului, dar cred ca n-ar fi trebuit. Asa trebuie sa sune metalul in 2016 si cred ca le-au demonstrat si celor care gasesc genului defectele repititivitatii si ale lipsei de imaginatie, ca se poate canta metal fara compromisuri si intr-un mod creativ, in acelasi timp.

Albumul ramane cel mai bun pentru mine si la finalul anului, chiar daca intre timp a scos si Metallica disc. Cred ca “Magma” merita de la o mare departare un loc fruntas printre albumele de anul acesta. In al meu, este chiar primul.

Advertisements

2 thoughts on “Top 10 cele mai bune albume rock din 2016

  1. Pingback: Primul concert Kings of Leon de la Bucuresti este pe 17 Iunie 2017 | Minds Under Construction

  2. Pingback: Gojira concerteaza la Bucuresti pe 4 Iulie 2017 | Minds Under Construction

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s