Lacrimosa: “Hoffnung (Hope)” – recenzie album


Vedeti ca nu e de joaca cu “Hoffnung”! Faceti-va timp pentru el, il veti asculta o data si inca o data si tot asa pana cand va canta de unul singur in cap. Problema e ca daca nu-l ascultati, ratati unul dintre cele mai bune albume ale anului.

Lacrimosa Hoffnung (Hope) 2015

Lacrimosa Hoffnung (Hope) 2015

Nu mai este chiar la moda sa canti gothic, insa nu era nici atunci cand s-a apucat domnul Tilo de gothic. Inca din 1990, Tilo Wolf a facut sa se vorbeasca de Lacrimosa, incepand sa cante intr-o Germanie in care exista deja un val gothic rock si un festival gothic anual, Wave-Gotik-Treffen, in Leipzig. Apopos de acest festival, anul viitor va fi in perioada 13 – 16 Mai (va tin la curent).

De atunci incoace multe s-au schimbat, inclusiv rock-ul simfonic care-a ajuns in unele cazuri din doua note, ca doar de aici ii vine si denumirea: “simfonic”. Noroc ca intotdeauna este cineva care ridica stacheta si insista sa n-o coboare. A facut-o Lacrimosa, inca o data, si prin “Hoffnung”, albumul lor extraordinar de frumos cu care serbeaza 25 de ani de activitate, disc pe care il canta alaturi de o orchestra simfonica de 60 de oameni.

Odata ce-i dai drumul, ai declicul dependentei. Melodia care deschide albumul, “Mondfeuer”, fabuloasa, imi aminteste de piesa cu care Yes isi deschidea albumul “Magnification” din ‘99, care e după cum ii spune numele. Cele doua nu seamana neaparat ca stil, ci mai mult ca si constructie: orchestratie bogata, schimbari de ritm,  sectiune ritmica puternica, influente clasice. Sau de o alta capodopera Lacrimosa, cea cu care isi deshideau albumul “Echos”, “Kyrie -Overture”. La asa un inceput de disc, te astepti la ceva grandios pe mai departe si chiar asta primesti.

“Kaleidoscope” ii continua linia, iar “Unterwelt” este o intoarcere la Stille. Pe “Die Unbekannte Farbe” revin la una dintre temele favorite, durerea si disperarea din iubire, cu Tilo Wolf care este suveran cand vine vorba sa le puna pe muzica, mai ales ca el si compune si face versurile si le aranjează si le mixeaza.

De altfel, ceea ce i-a diferentiat inca de la inceput a fost inspiratia clasica, melodiile melancolice si versurile despre care, precum in cazul Rush, nu poti spune ca sunt ale unui textier, ci mai degraba ale unui poet.

Revenind la “Hoffnung”, traditionala melodie in limba engleza pe care o gasim pe majoritatea albumelor Lacrimosa, cantata de Anne Nurmi, este “Thunder and Lightning” si din nou vocea clara si lucrata a lui Nurmi staluceste in contrast cu atmosfera generala. Cu toate ca mi s-a parut unul dintre albumele vesele.

Finalul in trei parti  “Der freie fall – Apeiron, Pt 1” / “Keine schatten mehr” / “Apeiron – der freie fall – Pt 2” incheie un album care pare foarte scurt la o prima ascultare, atat de frumos e! Iar, daca stau mai bine sa ma gandesc, cred ca ar trebui sa ne scuturam de cliseele cu care ascultam muzica si sa vedem “Hoffnung” ca un album de muzica clasica. Are riffuri minunate de chitara, portiuni de gotic si metal, dar tot muzica clasica cu influente contemporane e.

Daca nu ati ascultat pana acum Lacrimosa, “Hoffnung” e un inceput bun si sa nu va lasati intimidati de atmosfera sumbra, care i-a facut celebri. “Hoffnung (Hope)” va multumi mai multi iubitori de muzici, nu numai fanii Lacrimosa. E şamanism curat!

Advertisements

2 thoughts on “Lacrimosa: “Hoffnung (Hope)” – recenzie album

  1. Pingback: Cele mai bune albume rock pe 2015 | Minds Under Construction

  2. Pingback: Lacrimosa lanseaza un nou album in 2017, “Testimonium” | Minds Under Construction

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s